Inocența cireșului

Arunc flori de cireș

Peste ceruri,

Iar salcâmul

Este înfricoșat de a sa

umbră.

E zi, dar stau cu fața

spre apus și în gură

am gust de noapte.

Am gust de noapte în gură,

Amintiri nemiloase

ce mă strivesc zilnic,

iar peste noapte

picură flori de cireș.

 

 

 

Ploaia de sentimente

 

Mă rătacesc pe drum,

fiecare chip are a sa

poveste,

și fiecare poveste are

un chip de  care este legată

în taină.

Strivesc cerul înstelat,

noapte de noapte

sub povara lacrimilor mele

cauzând, parcă,

o explozie a supernovelor

si dintr-odată cad.

Nori lovindu-mă

cu furia lor…

acopăr inima

cu brațele,

frigul încălzindu-mi

ființa.

Îmi aleg versurile

incolor

privind  viață de la geamuri

prin arămiul coniacului din pahar.